"Mai avem chef şi timp de fiţe literare arhaice, de estetisme inutile, de autorlîc? Sociu, nu. Sociu e din generaţia-criză (criză postcomunistă, criză capitalistă) mai mult decît orice altceva: adică supravieţuire, realism frust, intuiţii corecte în mersul apocaliptic-mediatic al lucrurilor şi încercare de transmitere fără „floricele“ a urgenţelor. Un tip din est cu chef de ceva sînge. Într-o astfel de epocă, mizele artistice se schimbă, cine nu are nas pentru asta e pierdut. Sociu ia la grămadă realităţile imediate politice, sociale şi le sintetizează cu tupeu, grăbit, fără scrupule într-un text intens care ar putea trece rapid în film sau chiar într-un clip pe YouTube. Sociu face ca un analist bancar (neplătit) simulări de prăbuşire socială, caută să vadă încotro merg naţionalismele, extremismele creştinoide, ezitările middle-class-ului de azi, le pune într-un viitor apropiat şi obţine un efect Houellebecq într-un Bucureşti extrem de autentic. Cum se face trecerea de la extremismul de terasă, de la îmbenzinarea retorică, la fapte, la omor, la organizare, aici joacă tare Sociu şi cîştigă cu o poveste credibilă, cu o construcţie solidă. Ştie că ce produce ca scriitor mai poate avea putere doar dacă recîştigă ceva capital din angoasa politică de azi, loc pierdut complet de literatura contemporană. Acesta nu e un text de rezervaţie culturală. Sociu vrea putere literară. Nu pot decît să fiu alături de el." Costi Rogozanu)
"Mai avem chef şi timp de fiţe literare arhaice, de estetisme inutile, de autorlîc? Sociu, nu. Sociu e din generaţia-criză (criză postcomunistă, criză capitalistă) mai mult decît orice altceva: adică supravieţuire, realism frust, intuiţii corecte în mersul apocaliptic-mediatic al lucrurilor şi încercare de transmitere fără „floricele“ a urgenţelor. Un tip din est cu chef de ceva sînge. Într-o astfel de epocă, mizele artistice se schimbă, cine nu are nas pentru asta e pierdut. Sociu ia la grămadă realităţile imediate politice, sociale şi le sintetizează cu tupeu, grăbit, fără scrupule într-un text intens care ar putea trece rapid în film sau chiar într-un clip pe YouTube. Sociu face ca un analist bancar (neplătit) simulări de prăbuşire socială, caută să vadă încotro merg naţionalismele, extremismele creştinoide, ezitările middle-class-ului de azi, le pune într-un viitor apropiat şi obţine un efect Houellebecq într-un Bucureşti extrem de autentic. Cum se face trecerea de la extremismul de terasă, de la îmbenzinarea retorică, la fapte, la omor, la organizare, aici joacă tare Sociu şi cîştigă cu o poveste credibilă, cu o construcţie solidă. Ştie că ce produce ca scriitor mai poate avea putere doar dacă recîştigă ceva capital din angoasa politică de azi, loc pierdut complet de literatura contemporană. Acesta nu e un text de rezervaţie culturală. Sociu vrea putere literară. Nu pot decît să fiu alături de el." Costi Rogozanu)